Considerată una dintre cele mai populare verdețuri de sezon, ștevia este apreciată nu doar în bucătărie, ci și pentru efectele sale asupra digestiei și stării generale de sănătate.
Odată cu instalarea primăverii, ștevia revine în piețe și este inclusă tot mai des în alimentație. Planta este folosită de mult timp în bucătăria tradițională, în special în stare tânără, când frunzele sunt fragede și ușor de preparat.
Nutriționiștii spun că ștevia conține fibre, vitaminele A, C și K, dar și minerale precum fier, potasiu și magneziu, fiind potrivită într-o alimentație echilibrată.
Potrivit specialiștilor, consumul regulat poate susține digestia, ajută la reglarea tranzitului intestinal și poate reduce disconfortul abdominal, inclusiv balonarea. De asemenea, contribuie la echilibrul hidric al organismului și la reducerea retenției de lichide.
Ștevia este ușor digerabilă și poate susține nivelul de energie, datorită conținutului de fier și vitamina C. Totodată, este asociată cu sprijinirea funcției hepatice și a proceselor naturale de eliminare din organism.
În alimentație, poate fi consumată în mâncăruri tradiționale cu ceapă, usturoi și roșii, dar și în preparate simple, precum omlete sau wrap-uri cu legume, supe, fiind o verdeață versatilă și ușor de integrat zilnic.
Ștevia conține niveluri destul de ridicate de acid oxalic, care conferă frunzelor multor membri ai acestui gen un gust acrișor, asemănător lămâii. Deși este perfect sigură în cantități mici, frunzele nu ar trebui consumate în cantități mari, deoarece acidul oxalic poate împiedica absorbția altor nutrienți din alimentație, în special a calciului, ceea ce poate duce la deficiențe minerale.
Conținutul de acid oxalic se reduce dacă planta este gătită. Persoanele predispuse la reumatism, artrită, gută, pietre la rinichi sau hiperaciditate ar trebui să fie deosebit de atente dacă includ această plantă în dietă, deoarece le poate agrava afecțiunea.
