Creștinii ortodocși marchează Miercurea Mare, zi în care este oficiată Taina Sfântului Maslu, slujbă dedicată celor bolnavi, dar și un moment de post și reflecție înainte de Paște.
Ziua are o semnificație aparte în calendarul creștin, amintind de momentul în care Iisus Hristos a fost uns cu mir de o femeie păcătoasă, gest considerat simbol al pocăinței și al pregătirii pentru Patimi.
În biserici, preoții oficiază Sfântul Maslu, una dintre cele mai importante taine, în cadrul căreia credincioșii sunt unși cu untdelemn sfințit și se roagă pentru vindecare trupească și sufletească. Tradiția spune că această zi este dedicată în mod special celor bolnavi și suferinzi.
Totodată, Miercurea Mare este o zi de post aspru, în care credincioșii sunt îndemnați la liniște, rugăciune și introspecție, în apropierea sărbătorii Învierii.
Pe lângă semnificația religioasă, ziua este însoțită și de o serie de obiceiuri păstrate în tradiția populară. Nu se coase și nu se torc haine, iar spălatul acestora este evitat. În schimb, gospodinele continuă pregătirile de Paște, ocupându-se de curățenia casei, în special de spălarea ferestrelor, simbol al luminii care trebuie să pătrundă în locuință.
De asemenea, este considerat un moment potrivit pentru împăcare și iertare. Credincioșii sunt îndemnați să evite conflictele și vorbele grele, pentru a întâmpina Paștele cu sufletul curat.
Seara, în lăcașurile de cult este oficiată denia, unde sunt pomeniți atât cei vii, cât și cei adormiți, iar credincioșii pot participa la slujbă și pot primi ungerea cu mir.
