Un moldovean cheltuie, în medie, aproape 40% din venitul său lunar pe alimente, ceea ce evidențiază presiunea puternică a costului hranei asupra gospodăriilor din țară, mai ales în mediul rural.
În 2024, aproape patru lei din zece din bugetul unei persoane au fost direcționați către hrană, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Această pondere ridicată indică vulnerabilitatea economică a gospodăriilor, unde nevoile de bază domină cheltuielile. În țările dezvoltate, cheltuielile cu alimentele reprezintă adesea sub 15% din consumul lunar, ceea ce evidențiază cât de mult afectează costul alimentelor nivelul de trai din Moldova.
Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt semnificative. În orașe, cheltuielile medii lunare pe o persoană au fost de 5 611,6 lei, cu 61,3% mai mari decât în sate, unde media s-a situat la 3 479 lei. În mediul rural, dependența de agricultură și veniturile mai mici fac ca hrana să ocupe o proporție și mai mare din buget.
Structura cheltuielilor indică un consum orientat către necesități: după alimente, locuința, energia și serviciile comunale au reprezentat 17,2% din cheltuieli, urmate de îmbrăcăminte și încălțăminte cu 7,7% și transport cu 7,6%.
Venitul mediu disponibil pe o persoană a fost de 5 283,8 lei. Salariile reprezintă 55,8% din venituri, prestațiile sociale 20,9%, iar activitatea agricolă individuală doar 5,2%. În orașe, veniturile au atins 6 600 lei, în timp ce în mediul rural s-au situat în jurul a 4 200 lei, reflectând atât diferențele de venit, cât și accesul inegal la servicii și infrastructură.
BNS subliniază că aceste date reflectă o economie în tranziție, în care consumul se concentrează în principal pe nevoi imediate, nu pe bunuri sau servicii care ar stimula dezvoltarea economică.
