Uniunea Europeană le recomandă cetățenilor să fie pregătiți să se descurce singuri cel puțin trei zile în cazul unei crize majore. Alimentele, apa, medicamentele și un plan de evacuare ar trebui să nu lipsească din nicio gospodărie. Recomandările vin pe fondul amenințărilor cibernetice, incidentelor cu drone, actelor de sabotaj și dezastrelor naturale care pot paraliza serviciile esențiale, relatează Euronews.
Comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a prezentat noile orientări europene privind pregătirea populației pentru situații de urgență. Scopul acestora este ca oamenii să poată face față primelor 72 de ore ale unei crize, perioadă în care echipele de intervenție ar putea fi suprasolicitate.
Recomandările prevăd păstrarea unor rezerve de apă potabilă, alimente neperisabile, medicamente și bani în numerar. De asemenea, gospodăriile sunt încurajate să pregătească genți de evacuare cu documentele importante și obiectele indispensabile, dar și să stabilească din timp un plan de urgență.
Autoritățile europene subliniază că nu există un kit universal. Fiecare familie trebuie să își adapteze proviziile în funcție de numărul membrilor, nevoile individuale și riscurile specifice regiunii în care locuiește.
De ce sunt importante primele 72 de ore?
Specialiștii explică faptul că, imediat după producerea unui dezastru, serviciile de urgență sunt concentrate pe salvarea victimelor, evacuări și restabilirea infrastructurii. Capacitatea populației de a-și asigura temporar nevoile de bază permite echipelor de intervenție să acorde prioritate persoanelor aflate în pericol.
Totuși, cele trei zile reprezintă doar un prag minim. În cazul unor atacuri asupra infrastructurii energetice, al unor incidente cibernetice de amploare sau al unui conflict armat, întreruperile serviciilor esențiale ar putea dura considerabil mai mult.
Amenințările care au determinat Europa să-și consolideze pregătirea
Potrivit Euronews, noile orientări capătă o importanță sporită în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor de securitate înregistrate pe continent.
Printre riscurile luate în calcul se numără atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, sabotajele, incursiunile cu drone, dar și fenomenele meteorologice extreme, precum inundațiile și incendiile de vegetație.
Un incident major ar putea afecta simultan alimentarea cu energie electrică, comunicațiile, transportul și aprovizionarea cu produse esențiale.
Unele țări recomandă provizii pentru perioade și mai lungi
Mai multe state europene au deja programe naționale de pregătire. Finlanda promovează conceptul de autosuficiență pentru 72 de ore, Suedia distribuie gospodăriilor broșuri cu instrucțiuni pentru situații de criză, iar Estonia recomandă pregătirea pentru până la o săptămână fără ajutor din exterior.
Germania merge mai departe și îndeamnă populația să păstreze provizii pentru zece zile. România, Polonia și Republica Cehă au introdus, la rândul lor, programe de pregătire pentru primele trei zile ale unei urgențe.
Orientările europene nu sunt obligatorii, iar aplicarea lor depinde de fiecare stat membru.
Oficialii europeni insistă că pregătirea nu trebuie să presupună cheltuieli mari. Chiar și măsurile simple, precum păstrarea unei lanterne, a medicamentelor necesare și stabilirea unui plan de comunicare cu familia, pot face diferența într-o situație de urgență.
În același timp, Comisia Europeană încurajează introducerea educației pentru situații de criză încă din primii ani de școală, astfel încât copiii să învețe cum să recunoască pericolele, să respecte avertismentele și să solicite ajutor.


