Guvernul Tofan tocmai a aprobat proiectul bugetului pentru 2027 și l-a prezentat drept unul responsabil, cu deficit în scădere și sprijin pentru cei vulnerabili. Proiectele de lege și notele lor de fundamentare, publicate pe gov.md, arată însă cum se obține acest rezultat: deficitul scade nu pentru că statul își taie cheltuielile, ci pentru că strânge mai mulți bani din taxe și impozite, iar măsurile fiscale noi aduc 4,3 miliarde de lei din taxe pe consum.
Costul datoriei de stat urcă la 8,2 miliarde de lei, aproape dublu față de 2025. În același timp, pensionarii pierd majorarea fixă a pensiilor, programul de sprijin pentru firmele mici este tăiat cu 525 de milioane de lei, iar gospodăriile care se încălzesc cu gaz vor plăti TVA mai mare.
Oficial, Guvernul vorbește doar despre indexarea pensiilor și despre economii la aparatul de stat, trecând la capitolul „economii” chiar și banii tăiați de la antreprenori. Despre taxele noi, dobânzile uriașe și pierderea majorării fixe a pensiilor nu se pomenește nimic.
O „consolidare” făcută exclusiv din buzunarul cetățeanului
Premierul Vasile Tofan s-a lăudat că veniturile bugetului de stat cresc cu 15%, în timp ce cheltuielile urcă cu numai 8,6% — o comparație menită să dea impresia că Guvernul își ține cheltuielile în frâu. Ambele procente sunt calculate față de bugetul rectificat al anului 2026: încasările urcă de la 80,27 la 92,33 miliarde de lei, iar cheltuielile de la 103,35 la 112,26 miliarde. Când pui însă cifrele lângă prognoza economică, iluzia austerității dispare. Ministerul Finanțelor estimează că Produsul Intern Brut crește de la 388 la 422,4 miliarde de lei, adică cu circa 8,9%. Asta înseamnă că statul își mărește cheltuielile exact în ritmul economiei și continuă să consume aceeași felie din tot ce produce țara: 26,6% din PIB atât în 2026, cât și în 2027.
Pe scurt, cheltuielile statului nu au fost tăiate. Ele cresc cu 8,9 miliarde de lei, cam în același ritm în care avansează ipotetic economia. Reducerea deficitului vine, prin urmare, exclusiv din încasări mai mari. Atât.
Deficitul bugetului de stat scade de la 23,07 miliarde de lei în 2026 (5,9% din PIB) la 19,93 miliarde în 2027 (4,7% din PIB), ceea ce înseamnă o reducere de circa 1,2 puncte procentuale din PIB. În același timp, veniturile urcă de la 20,7% la 21,9% din PIB (+1,17 puncte), în timp ce cheltuielile coboară cu doar 0,06 puncte. Circa 95% din ajustare vine, așadar, din taxele colectate în plus.
Nota de fundamentare cuantifică separat efectul măsurilor fiscale noi: 4,4 miliarde de lei la bugetul de stat în 2027. Dintre acestea, 4,29 miliarde (97,6%) sunt impozite pe mărfuri și servicii: 1,69 miliarde din TVA, 2,1 miliarde din accize și circa 0,5 miliarde din alte taxe pe consum, în principal taxa de viciu pe jocurile de noroc. Doar TVA-ul și accizele aduc 3,79 miliarde, adică 86% din câștigul măsurilor noi. Sunt taxe pe care le plătește la fel și pensionarul care cumpără pâine, și omul de afaceri care își ia o mașină. În total, dările pe mărfuri și servicii vor reprezenta 77,9% din impozitele și taxele încasate la bugetul de stat în 2027. Este una dintre cele mai regresive forme de impozitare, iar Guvernul a ales-o cu bună știință.
Ca să existe și o veste bună, Ministerul Finanțelor majorează scutirea personală anuală la impozitul pe venit de la 29.700 la 40.020 de lei. Pentru întregul buget public național, măsura costă 787,6 milioane de lei, dintre care doar 276 de milioane la bugetul de stat, întrucât cea mai mare parte din acest impozit merge la bugetele locale. Cumulat cu celelalte modificări ale impozitului pe venitul persoanelor fizice, efectul net la bugetul de stat este de minus 125 de milioane de lei. Comparat cu cele 3,79 miliarde aduse doar de TVA și accize la același buget, raportul este de circa 30 la 1.
Cel mai cinic exemplu este TVA-ul la energie. De la 1 aprilie 2027, cota redusă de 8% la gaze se aplică doar primilor 150 de metri cubi pe lună. Peste acest prag, TVA-ul urcă la 20%, iar fiecare metru cub suplimentar se scumpește cu circa 11%. La electricitate, scutirea de TVA se oprește la 150 kWh. O locuință încălzită cu gaz trece ușor de acest prag în lunile de iarnă. Același buget care anunță cu surle și trâmbițe 2,6 miliarde de lei compensații la energie pentru gospodăriile vulnerabile ia înapoi 400 de milioane prin noul regim al TVA la gaze și electricitate. Guvernul subvenționează factura și apoi o taxează. Why not?!
Accizele cresc în 2027 la aproape toate produsele vizate de această taxă. Cea mai mare majorare este la motorină și la țigări, câte 20%. Motorina intră în costul transportului de mărfuri, așa că scumpirea ei se va regăsi, inevitabil, în prețurile din magazine. Celelalte produse accizabile vor avea accize mai mari cu 10% în fiecare an, timp de trei ani. Apar și accize pe bunuri care până acum nu le aveau: băuturile răcoritoare cu zahăr sau îndulcitori, energizantele și mașinile electrice. Potrivit tabelului Ministerului Finanțelor, toate aceste majorări aduc împreună 2,1 miliarde de lei în plus la bugetul de stat în 2027. Separat, jocurile de noroc primesc o dare nouă, numită taxă de viciu. Toate aceste biruri se plătesc prin prețul produselor, la fiecare cumpărare, fiind ușor de încasat și greu de ocolit pentru consumator.
Lista de reduceri a premierului: un exercițiu de imagine
Ca să arate că Guvernul își strânge propria curea, premierul a citit în ședința Executivului o listă cu nouă ministere și agenții guvernamentale ale căror bugete scad în 2027, scoțând în față procente răsunătoare: minus 49%, minus 25%, minus 17%. Am comparat, pentru fiecare dintre aceste instituții ale statului, cifrele din proiectul pe 2027 cu bugetul pe 2026 din nota de fundamentare. Procentele premierului se confirmă, dar miza financiară este mică: adunate, toate aceste economii la aparatul guvernamental valorează aproximativ 810 milioane de lei, adică sub 1% din cheltuielile bugetului de stat. Tăierile spectaculoase aparțin unor agenții mici, unde economiile reale sunt între câteva milioane și circa 125 de milioane de lei.
Singura economie mare din listă,345 de milioane de lei la Ministerul Dezvoltării Economice, nu vine însă din reducerea cheltuielilor aparatului ministerial, ci din tăierea banilor pentru antreprenori. Mai exact, subprogramul „Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii” pierde 525 de milioane de lei, scăzând cu aproape o treime, de la 1,645 la 1,12 miliarde (diferența până la economia netă a ministerului fiind acoperită de creșteri la alte capitole). Mai mult, pentru 2029, Guvernul lasă acestui program doar 280 de milioane.
Deși Executivul își declară oficial obiectivul de a sprijini mediul de afaceri, tăierea vine după un prim semestru din 2026 în care economia a crescut cu doar 0,6%, iar investițiile în active fixe au scăzut cu 1,4%. Guvernul taie dintr-un program menit să stimuleze investițiile și apoi își fixează o țintă de creștere economică de 2,8%.
Nici restul listei nu rezistă unei lecturi atente. Cancelaria de Stat, chiar aparatul de lucru al premierului, pierde 15% din buget în 2027, dar aceeași notă de fundamentare îi planifică 993 de milioane în 2028 și 1,2 miliarde în 2029, mult peste nivelul de azi. La fel, Ministerul Mediului revine pe creștere tot din 2028. Economiile Guvernului durează doar un an, cât să dea bine în declarațiile publice. În schimb, Autoritatea Națională de Integritate, instituția care verifică averile demnitarilor, pierde aproape 11% din buget, în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, unde integritatea este o condiție limpede.
Dobânzile: 22 de milioane de lei pe zi, despre care Guvernul tace
În prezentarea oficială a bugetului de stat nu se rostește cuvântul „datorie”. Omisiunea este greu de justificat. Anexa nr. 4 a legii prevede pentru 2027, la „serviciul datoriei”, 8,2 miliarde de lei, adică circa 22,5 milioane de lei pe zi (8,2 miliarde împărțite la 365). Potrivit notei de fundamentare, aceeași cheltuială a fost de 4,27 miliarde în 2025 și este de 6,51 miliarde în bugetul pe 2026. În doi ani, costul datoriei crește cu 92%, iar Ministerul Finanțelor îl proiectează la 9,7 miliarde în 2029.
Dobânzile costă de 3,6 ori mai mult decât întreaga alocare pentru Apărarea națională (2,29 miliarde) și cât trei sferturi din alocarea bugetului de stat pentru sănătate (10,83 miliarde). Aproape 9 lei din fiecare 100 de lei colectați la bugetul de stat pleacă la creditori (8,2 din 92,3 miliarde). Numai creșterea serviciului datoriei de la 6,51 la 8,2 miliarde, adică 1,69 miliarde într-un singur an, este dublul tuturor economiilor din lista premierului (circa 810 milioane). Austeritatea anunțată public nu acoperă nici jumătate din creșterea pe un singur an a facturii la dobânzi.
Cea mai mare parte a acestei creșteri vine de pe piața internă: serviciul datoriei interne urcă de la 2,49 miliarde în 2025 la 5,52 miliarde în 2027, iar Ministerul Finanțelor estimează dobânda medie la titlurile de stat emise intern la circa 11,5% pe an. La acest preț, statul concurează cu firmele pentru aceleași resurse bancare și riscă să lase mediul privat fără credite. La nivelul întregului buget public național, cheltuielile cu dobânzile cresc în 2027 cu 1,69 miliarde de lei (de la 6,69 la 8,37 miliarde), în timp ce investițiile capitale avansează cu doar 0,5 miliarde (de la 4,71 la 5,2 miliarde). Pentru fiecare leu în plus pus în investiții, statul pune 3,4 lei în plus în dobânzi.
Datoria de stat urcă la 186,5 miliarde de lei, adică 44,2% din PIB, față de 37,6% în 2025. Aproape 90% din deficitul de anul viitor este acoperit din împrumuturi externe. Comunicatul le numește „sprijinul Uniunii Europene”, formulă care sugerează bani nerambursabili, dar în cea mai mare parte sunt credite care vor fi plătite înapoi, cu dobândă, de contribuabilii de mâine. Mai mult, deficitul bugetului public național, de 4,8% din PIB, încalcă regula fiscală din Legea finanțelor publice. Pentru a trece peste această limită, Guvernul cere Parlamentului o derogare de la lege.
„Mai multe investiții” … sub 1% din buget
Executivul promite „mai multe investiții”, dar investițiile capitale ale bugetului de stat sunt de aproape 3 miliarde de lei (2,7% din cheltuieli), iar două treimi din ele sunt plătite de finanțatori externi. Din banii proprii, statul investește circa un miliard de lei — mai puțin de 1% din buget. O țară cu drumuri, rețele și infrastructură comunală precare își lasă dezvoltarea aproape integral pe seama donatorilor și creditorilor.
Nici fondurile pentru proiectele finanțate din granturi și credite externe, adică banii străini din care se construiesc drumuri, rețele sau infrastructură, nu cresc, deși Guvernul le prezintă drept o mare realizare. Pentru 2027 sunt prevăzute 4,55 miliarde de lei, în scădere atât față de bugetul rectificat pe 2026 (4,75 miliarde), cât și cu 20% sub planul aprobat inițial pentru anul acesta (5,71 miliarde). Mai mult, cifrele din 2025 arată că statul abia reușește să cheltuiască acești bani: anul trecut a valorificat efectiv doar 2,88 miliarde de lei din fondurile externe disponibile.
Nici cheltuielile pentru economie, declarate oficial o prioritate, nu țin pasul cu scumpirile. Suma crește doar pe hârtie, cu 1,6%, de la 14,53 la 14,76 miliarde de lei. Cum prețurile sunt așteptate să crească cu circa 6% până la sfârșitul lui 2027, banii puși deoparte pentru economie valorează, în realitate, mai puțin decât anul acesta. Mai mult, pentru 2028 și 2029, Guvernul planifică bugete și mai mici decât cel de acum.
Iar banii promiși pentru dezvoltarea satelor și orașelor nu se regăsesc în proiectul de lege așa cum au fost anunțați. Guvernul vorbește despre 1,7 miliarde de lei pentru primăriile care acceptă să se unească voluntar, dar legea prevede doar 800 de milioane pentru fondul de amalgamare. În schimb, același proiect îi dă Ministerului Infrastructurii dreptul să împartă bani din fondul de dezvoltare regională pentru „reparații urgente”, fără să mai respecte regulile și procedurile obișnuite ale fondului. Cu alte cuvinte, legea deschide un robinet de bani pe care ministerul îi poate da primăriilor după bunul plac, fără concurs de proiecte.
Pensionarii: indexarea acoperă doar scumpirile, iar creșterea garantată prin lege este anulată
Ministra Muncii, Natalia Plugaru, a prezentat bugetul asigurărilor sociale drept „unul din cele mai mari și cele mai importante instrumente prin care statul asigură protecția socială a cetățenilor”. Ministerul anunță cu mândrie indexarea pensiilor cu 8,2%, dar trece complet sub tăcere articolul 16 din proiect, care suspendă cealaltă componentă a creșterii anuale a pensiilor: „la 1 aprilie 2027 nu se efectuează majorarea în sumă fixă a cuantumului pensiilor”.
Prin lege, din 2021 încoace, pensiile cresc în fiecare primăvară în doi pași: mai întâi se indexează ca să acopere scumpirile, iar apoi se adaugă o sumă fixă, egală pentru toți, menită să le ofere pensionarilor o parte din creșterea economică a țării. Pentru 2027, nota de fundamentare estimează această majorare fixă la 40–45 de lei pe lună. Cum ea se aplică de la 1 aprilie, anularea ei îi costă pe fiecare pensionar nouă luni de bani pierduți, adică între 360 și 405 lei în 2027. Statul economisește astfel 240–250 de milioane de lei. Guvernul promite că suspendarea este doar pentru un an, dar precedentul rămâne: un drept garantat prin lege poate fi tăiat oricând printr-un singur articol strecurat în legea bugetului, fără să fie amintit în prezentările publice ale ministerului.
În lipsa acestei majorări fixe, pensionarii rămân doar cu indexarea de 8,2%. Întrucât procentul este egal cu inflația așteptată la finalul lui 2026, pensia nu crește în realitate, ci doar își păstrează puterea de cumpărare de anul trecut. Între timp, salariul mediu brut pe economie urcă în 2027 cu 10,6% (de la 17.000 la 18.800 de lei pe lună), iar pensiile rămân tot mai în urmă. Pensia minimă, de 3.532 de lei, ajunge să reprezinte mai puțin de jumătate — doar 48% — din salariul minim propus pentru 2027, de 7.300 de lei.
În paralel, Guvernul face o gaură și mai mare în fondul de pensii, reducând de la 29% la 24% contribuțiile sociale pe care instituțiile publice le plătesc pentru angajații lor — o măsură care scade încasările cu 1,7 miliarde de lei. Ca să poată plăti pensiile și ajutoarele sociale, bugetul asigurărilor sociale are nevoie de transferuri masive de la bugetul de stat: 22 de miliarde de lei, adică aproape 40% din toți banii săi. Din această sumă, 17,6 miliarde plătesc ajutoare pe care statul le suportă oricum prin lege, de la alocații până la compensațiile la energie. Restul de 4,4 miliarde acoperă însă deficitul propriu al sistemului de pensii — diferența dintre ce se strânge din contribuțiile salariaților și ce se plătește pensionarilor. Această gaură crește cu 809 milioane de lei față de 2026. Practic, statul mută bani dintr-un buzunar în altul și ține pe linia de plutire un sistem de pensii care nu se mai poate finanța singur, fără să pregătească nicio reformă reală.
Sănătatea: bani puțini pentru spitale și o povară inegală pentru salariați
Guvernul promite bani pentru „dotarea instituțiilor și modernizarea spitalelor”. În realitate, din cele 10,8 miliarde de lei alocate de la bugetul de stat pentru sănătate, 8,26 miliarde merg direct către fondul asigurărilor medicale ca să acopere polițele pentru categoriile asigurate gratuit de stat — copii, pensionari, studenți sau șomeri. Pentru modernizarea spitalelor rămân doar 400 de milioane de lei, adică mai puțin de 2% din toți banii sistemului medical.
Sindicatele din sănătate au semnalat, în procesul de avizare a legii, un dezechilibru major în felul în care se finanțează spitalele, însă Guvernul le-a respins obiecțiile. Datele din sistem arată o ruptură clară: aproape două treimi dintre persoanele asigurate medical — circa 1,59 milioane de oameni, adică 63,6% — sunt asigurate de stat, în timp ce salariații reprezintă mai puțin de o treime (aproximativ 758 de mii de oameni, sau 30,4%). Cu toate acestea, transferurile de la bugetul de stat acoperă doar 39,3% din veniturile fondurilor medicale. Concret, pentru 2027, statul pune la bătaie 8,05 miliarde de lei pentru asigurații săi, ceea ce înseamnă circa 5.070 de lei pe an pentru fiecare persoană. În același timp, din contribuția de 9% reținută din lefuri, salariații aduc la fond 11,85 miliarde de lei — în medie, circa 15.600 de lei pe an de fiecare angajat, adică de peste trei ori mai mult decât plătește statul pentru un asigurat al său.
Dublul standard se vede și în prețul poliței medicale cumpărate pe cont propriu. Un cetățean care nu este angajat și vrea să se asigure singur plătește 12.636 de lei pe an — o sumă înghețată al patrulea an la rând prin derogare de la lege, care, după formula oficială (9% din salariul mediu prognozat pe 12 luni), ar trebui să fie 20.304 lei. Chiar și așa, statul îi cere unui om simplu o primă de două ori și jumătate mai mare decât suma pe care el însuși o plătește pentru propriii asigurați. Diferența reală a costurilor medicale, spun sindicatele, este dusă în spate de salariați. În răspunsul oficial prin care a respins criticile, Guvernul a invocat scurt „situația economico-financiară complicată”.
Între timp, medicii și asistenții primesc o majorare salarială de 10%, prezentată drept o mare realizare. De la ultima creștere de lefuri, din ianuarie 2025, prețurile au urcat însă cu aproape 17%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică citate de sindicate. Creșterea de 10% nu acoperă nici măcar scumpirile din ultimii doi ani și îi lasă pe medici, în realitate, cu bani mai puțini în buzunar, într-un sistem din care specialiștii pleacă deja din țară.
Greșeli de calcul, articole copiate din 2026 și un aviz dat în orb
Proiectele trimise Parlamentului conțin și greșeli elementare de redactare și calcul. În tabelul principal al Legii bugetului de stat, la rubrica „sold bugetar” — unde ar trebui trecută diferența dintre venituri și cheltuieli, adică deficitul de 19,9 miliarde de lei — este scrisă din greșeală suma tuturor veniturilor, 92,3 miliarde. Mai departe, articolul 17 autorizează împrumuturi „cu scadență în anul 2026” într-o lege care reglementează anul 2027, semn limpede că textul a fost copiat cu totul din legea de anul trecut. În proiectul bugetului asigurărilor sociale, adunarea nu dă la socoteală: bugetul unui singur program depășește cu 15 milioane de lei totalul cheltuielilor capitolului din care face parte, adică partea este mai mare decât întregul.
În plus, în timp ce Guvernul anunță public investiții în cinci spitale, legea fondurilor medicale enumeră șapte instituții beneficiare. Toate aceste documente, care împart împreună peste 190 de miliarde de lei, au trecut fără niciun obstacol prin filtrul instituțiilor de control: Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție au avizat proiectele cu „lipsă de obiecții”.
Un buget clădit pe presupuneri optimiste: ce riscă Parlamentul dacă îl votează
Bugetul pentru 2027 amână orice reformă adevărată, crește taxele pe consum, lasă dobânzile să înghită tot mai mult din banii publici și suspendă drepturi prevăzute de lege prin articole ascunse prin anexe și trecute sub tăcere în prezentările oficiale. Chiar și pe hârtie, scăderea deficitului stă pe un teren fragil: calculele Guvernului ies doar dacă economia va crește cu 2,8% — după un an în care abia a ieșit din stagnare — și dacă oamenii vor continua să cumpere suficient cât să plătească noile taxe și accize.
Deputații au datoria să ceară Guvernului explicații limpezi înainte de vot. Trebuie să întrebe de ce reducerea deficitului este pusă aproape integral pe seama TVA-ului și accizelor și până unde este dispus Executivul să lase să crească costul datoriei, după ce factura la dobânzi s-a dublat în doar doi ani. La fel, Guvernul trebuie să răspundă de ce singura economie serioasă din lista premierului a fost făcută tăind banii firmelor mici și de ce pensionarii au putut afla doar citind printre rânduri în proiectul de lege că pierd majorarea pe care statul le-o garanta.
Toate cifrele provin din proiectele legilor bugetare pentru 2027, din notele lor de fundamentare și din sintezele avizării. Ponderile în PIB, pierderea pe pensionar, costul zilnic al datoriei și sumele pe persoană asigurată sunt calcule ale redacției pe baza acestor date.
Surse:
Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2027, cu nota de fundamentare și sinteza obiecțiilor, nr. unic 1085/MF/2026: gov.md.
Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2027, cu nota de fundamentare, nr. unic 1084/MMPS/2026: gov.md.
Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2027, cu nota de fundamentare și sinteza obiecțiilor, nr. unic 1082/MS/2026: gov.md.
Comunicatele Guvernului Republicii Moldova din noiembrie 2026 privind aprobarea celor trei proiecte, transmise de serviciul de presă al Guvernului.
https://gov.md/sites/default/files/media/documents/sedinte-de-guvern/2026-11/NU-1085-MF-2026_0.pdf
https://gov.md/sites/default/files/media/documents/sedinte-de-guvern/2026-11/NU-1084-MMPS-2026_0.pdf
https://gov.md/sites/default/files/media/documents/sedinte-de-guvern/2026-11/NU-1082-MS-2026_2.pdf


