Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a dat până în prezent declarații în persoană în fața procurorilor europeni în dosarul controversat al achizițiilor de vaccinuri anti-COVID-19. Dezvăluirea vine în contextul în care Laura Codruța Kövesi, aflată la final de mandat, avertizează că anchetele care vizează politicieni influenți întâmpină adesea obstacole, relatează POLITICO.
Ancheta cunoscută drept „Pfizergate” a fost preluată în 2024 de Parchetul European (EPPO) de la autoritățile belgiene și vizează negocierile dintre șefa Comisiei Europene și directorul general al Pfizer, Albert Bourla.
Potrivit documentelor judiciare consultate de publicație, procurorii investighează posibile fapte de corupție, conflict de interese, distrugere a mesajelor SMS și interferență în exercitarea funcțiilor publice.
Comisia Europeană respinge însă sugestiile privind lipsa de cooperare. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier susține că instituția a colaborat pe deplin cu procurorii, cu sprijinul Ursulei von der Leyen, care ar fi răspuns solicitărilor în limitele atribuțiilor sale.
Într-un interviu acordat la încheierea mandatului său de șapte ani, Laura Codruța Kövesi a declarat că unii oficiali de rang înalt au refuzat să dea curs citațiilor procurorilor europeni.
„Unii politicieni cred că sunt mai presus de lege. Dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți”, a afirmat Kövesi, fără a confirma că declarația o vizează pe Ursula von der Leyen.
Procurorul-șef european a lansat și un avertisment privind viitorul instituției pe care o conduce, susținând că subfinanțarea, birocrația și presiunile politice riscă să-i afecteze independența.
„Mă îngrijorează că Parchetul European va fi distrus încetul cu încetul tocmai pentru că își face treaba”, a declarat Kövesi.
Aceasta a invocat și situația din Grecia, unde EPPO a reclamat tentative de împiedicare a investigațiilor privind presupuse fraude cu fonduri agricole europene.
Mandatul Laurei Codruța Kövesi se încheie pe 31 octombrie, iar conducerea Parchetului European urmează să fie preluată de procurorul german Andrés Ritter. Potrivit acesteia, principala provocare pentru succesorul său va fi apărarea independenței instituției în fața presiunilor politice.
