Viitoarele consilii regionale din Republica Moldova ar urma să fie formate din 35, 41 sau 47 de consilieri, în funcție de numărul locuitorilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind ajustarea cadrului normativ al administrației publice locale, elaborat în contextul reorganizării administrativ-teritoriale.
Potrivit documentului, regiunile cu o populație de până la 300.000 de locuitori vor avea consilii formate din 35 de membri. În cele cu peste 300.000, dar mai puțin de 600.000 de locuitori, vor activa 41 de consilieri, iar regiunile cu peste 600.000 de locuitori vor avea câte 47 de reprezentanți.
Numărul populației va fi stabilit în baza datelor Registrului de stat al populației, valabile la 1 ianuarie în anul desfășurării alegerilor.
Proiectul definește și atribuțiile viitoarelor consilii și autorități regionale. Acestea vor fi responsabile de elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare regională, atragerea finanțărilor, coordonarea proiectelor comune între localități și dezvoltarea cooperării transfrontaliere.
În același timp, autoritățile publice locale de nivelul întâi își vor păstra competențele în domenii precum amenajarea teritoriului, întreținerea drumurilor locale, transportul și serviciile comunale. Regiunile vor putea oferi sprijin primăriilor la solicitarea acestora.
Prevederile sunt legate de un alt proiect, elaborat de Cancelaria de Stat și supus consultărilor publice, care propune înlocuirea actualelor raioane cu trei regiuni: Centru, Nord și Sud, având centre administrative la Chișinău, Bălți și Cahul.
Municipiile Chișinău, Bălți și Taraclia ar urma să aibă statut distinct de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, în timp ce UTA Găgăuzia își va păstra statutul special.
Reforma mai prevede reorganizarea unităților administrativ-teritoriale cu mai puțin de 3.000 de locuitori, prin amalgamare voluntară sau normativă.
Potrivit notei de fundamentare, în 2024, 776 dintre cele 892 de primării analizate administrau unități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În 2025, doar 41 de primării au reușit să-și acopere integral cheltuielile administrative din venituri proprii.
Conform calendarului propus, modificările privind structura administrației publice locale ar urma să intre în vigoare la primul tur al alegerilor locale generale din 2027, în timp ce prevederile referitoare la amalgamarea voluntară ar deveni aplicabile odată cu publicarea legii.
