Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar fără precedent, în timp ce ajutorul financiar extern scade, iar împrumuturile interne devin tot mai costisitoare, avertizează Veaceslav Ioniță. Economistul susține că statul ajunge să contracteze datorii noi pentru a le achita pe cele vechi. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.
Veaceslav Ioniță a declarat că pentru prima dată în istoria țării, aproximativ 20% din cheltuielile bugetare nu sunt acoperite din venituri. Situația ar fi agravată de reducerea granturilor externe, estimate inițial la 11–12 miliarde de lei, dar care, potrivit lui Ioniță, ar putea ajunge la numai trei miliarde.
În aceste condiții, Guvernul ar fi nevoit să apeleze tot mai des la băncile comerciale din țară pentru a-și acoperi necesitățile de finanțare.
„Practic în fiecare lună, Guvernul împrumută peste 5 miliarde de lei. Așa ceva nu a mai fost în istoria noastră”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Economistul atrage atenția și asupra termenelor tot mai scurte pentru care statul reușește să se împrumute. Potrivit acestuia, ponderea împrumuturilor cu scadență mai mare de un an a coborât la doar 2%, ceea ce arată că finanțarea este concentrată aproape exclusiv pe termen scurt.
„Deci 80% din toți banii pe care îi împrumutăm acum îi dăm pentru datoria pe care am luat-o cu câteva luni în urmă. Nu pe care am luat-o cu ani în urmă, nu, cu câteva luni”, a subliniat economistul.
O altă problemă semnalată este creșterea dobânzilor. Ioniță susține că rata anuală a urcat de la aproximativ 9% la 10,4%, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru bugetul de stat.
Conform calculelor prezentate de economist, numai majorarea dobânzilor ar genera cheltuieli în plus de aproximativ 20 de milioane de lei în fiecare lună.
„Anul acesta vom plăti sute de milioane de lei în plus numai pentru că dobânda a crescut”, a avertizat Veaceslav Ioniță.
Economistul consideră că reducerea finanțării externe, inclusiv dificultățile pe care le invocă în relația cu Fondul Monetar Internațional, accentuează dependența statului de împrumuturile de pe piața internă.
