Aproape 100 de mii de oameni au rămas fără apă la robinet, iar autoritățile au fost nevoite să mobilizeze resurse importante pentru gestionarea poluării Nistrului. Un raport oficial face bilanțul crizei și arată care au fost cele mai afectate domenii.
Potrivit Raportului de Evaluare a Necesităților Post-Dezastru, prezentat de Centrul Național de Management al Crizelor, în colaborare cu Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite, pagubele totale sunt estimate la 47 de milioane de lei.
Aproximativ 100 de mii de persoane au rămas temporar fără apă din sistemul centralizat. Pentru a acoperi necesitățile populației, autoritățile au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică.
Criza a afectat și activitatea instituțiilor publice. Unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar în municipiul Bălți elevii au trecut temporar la învățământ online.
Cele mai vulnerabile au fost persoanele în vârstă, cele cu dizabilități, familiile cu venituri reduse și gospodăriile care nu dispuneau de mijloace de transport.
Raportul arată că cele mai mari costuri, de 23,71 milioane de lei, au fost înregistrate în sectorul reducerii riscurilor de dezastre. Alte 14,55 milioane de lei reprezintă pagube în domeniul mediului, 6,61 milioane de lei în sectorul apei și sanitației, iar aproape două milioane de lei în sănătate.
Raionul Soroca a fost cel mai afectat la nivel local.
Deși poluarea nu a provocat distrugeri directe ale clădirilor sau infrastructurii, intervențiile de urgență și măsurile necesare pentru menținerea serviciilor publice au generat cheltuieli considerabile.
Autorii raportului au stabilit și un plan de redresare pentru perioada 2026–2031, care urmărește prevenirea unor incidente similare.
Printre măsurile propuse se numără modernizarea sistemelor de monitorizare a calității apei, dotarea laboratoarelor, procurarea echipamentelor de intervenție și crearea unor surse de rezervă pentru alimentarea cu apă.
Documentul recomandă, de asemenea, îmbunătățirea schimbului de informații între instituții, consolidarea cooperării cu Ucraina și refacerea ecosistemelor afectate din bazinul Nistrului.
În total, au fost propuse șapte pachete prioritare de acțiuni, menite să reducă riscurile unor noi crize și să asigure intervenții mai rapide în situații de urgență.
