Modul în care instituțiile din Republica Moldova gestionează două entități economice majore, gigantul tehnologic rus Yandex și operatorul aerian autohton FLYONE, scoate la iveală o fractură profundă în definirea riscurilor la adresa securității naționale.
Pe de o parte, o aplicație controlată din afara țării operează ani la rând într-o zonă de cvasi-impunitate fiscală și informațională. Pe de altă parte, o companie moldovenească cu un impact economic semnificativ în țara noastră este supusă celor mai severe filtre și verificări de securitate ale statului.
Cazul Yandex reprezintă un exemplu clar de vulnerabilitate ignorată pe față de actuala guvernare. Deși compania a generat venituri estimate la peste 7 milioane de euro doar din plățile cu cardul în 2024, firma sa din Chișinău a raportat cifre de afaceri egale cu … zero, declarând zero angajați și zero impozite achitate.
Fluxurile financiare au fost direcționate prin jurisdicții offshore precum Emiratele Arabe Unite și Kazahstan, în timp ce pe piața locală s-a derulat o evaziune fiscală de proporții prin plățile în numerar direct către șoferi neangajați oficial.
Mai grav, sub aspectul securității, aplicația a colectat datele de identitate, locațiile în timp real și istoricul deplasărilor pentru zeci de mii de cetățeni moldoveni, refuzând ulterior să le furnizeze Consiliului Concurenței și susținând în instanță că le-a distrus.
Deși state precum Letonia sau Estonia au interzis serviciul Yandex încă din 2022, invocând riscuri directe de spionaj din partea serviciilor secrete rusești, instituțiile de la Chișinău au reacționat lent, rezumându-se la amenzi modeste sau blocaje legislative prelungite în Parlament.
La polul opus se află FLYONE, o companie înregistrată local, ai cărei bani rămân în circuitul economic al Republicii Moldova și ale cărei operațiuni generează circa 1% din produsul intern brut al țării, companie care oferă locuri de muncă bine plătite și contribuții directe majore la bugetul de stat. În privința acestui operator economic, aparatul de control al statului, inclusiv Consiliul pentru Evaluarea Investițiilor de Interes pentru Securitatea Statului și structurile de anchetă, aplică o vigilență extremă și o consecutivitate de invidiat.
Analiza capitalului FlyOne, a structurii de proprietate și a potențialelor riscuri este realizată cu o rigoare care contrastează masiv cu îngăduința arătată infrastructurii digitale rusești Yandex.
Această discrepanță se explică prin mai mulți factori administrativi. Este considerabil mai simplu pentru organele de control fiscal și juridic să exercite presiuni și restricții asupra unui agent economic cu activele, avioanele și conducerea aflate fizic pe teritoriul național, decât să combată o rețea internațională de firme-fantomă protejată de jurisdicții străine.
Dar e, cel puțin, ciudată ezitarea actualei guvernări de a lua decizii ferme împotriva Yandex. Totodată, nu poate fi exclusă existența unor interese economice sau administrative locale de a proteja fluxurile financiare nereglementate din sectorul transportului urban.
Rezultatul acestui tratament diferențiat este o distorsionare gravă a conceptului de securitate națională. Atât timp cât noțiunea de „risc la adresa statului” este invocată cu strictețe în raport cu businessul autohton, dar este ignorată în cazul unei aplicații străine care scurge date sensibile către servere din Rusia și eludează sistemul fiscal, acțiunile instituțiilor moldovenești demonstrează o selecție arbitrară a priorităților, în detrimentul capitalului național și al protecției reale a cetățenilor Republicii Moldova.
