Premierul italian Giorgia Meloni a depus o cerere la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru înregistrarea vocii sale ca marcă sonoră. Măsura urmărește să descurajeze utilizarea neautorizată a imaginii sale audio, însă experții avertizează că instrumentul juridic nu poate bloca tehnologiile de clonare AI sau conținutul de tip deepfake.
Marca sonoră constă într-o înregistrare în care Meloni rostește de două ori fraza: „Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”.
Cererea acoperă categorii de servicii ce vizează conținutul digital, producția artistică, divertismentul, dar și organizarea de manifestări politice. Scopul principal este prevenirea fraudelor bazate pe imitarea vocii și limitarea utilizării neautorizate a acesteia în campanii politice sau contexte comerciale.
Experții în drept comercial citați de Il Post avertizează însă că o marcă sonoră oferă o protecție restrânsă. Aceasta protejează strict secvența audio depusă la dosar, ceea ce înseamnă că folosirea unui soft bazat pe inteligență artificială pentru a genera un alt mesaj cu vocea clonată nu constituie automat o încălcare a mărcii.
Totodată, mărcile sonore sunt create pentru identificarea produselor și serviciilor comerciale, precum sunetul „tudum” al platformei Netflix sau răgetul leului MGM, nu pentru protejarea identității biometrice. În acest context, măsura are un rol mai degrabă simbolic și preventiv, transmite un semnal politic și poate descuraja utilizatorii obișnuiți, însă nu va opri rețelele specializate în dezinformare.
Specialiștii amintesc că vocea este deja protejată de legislația privind drepturile de autor, dreptul la imagine și protecția datelor cu caracter personal.
Totodată, Italia dispune din 2025 de o prevedere specifică în Codul Penal (Articolul 612-quater), care pedepsește utilizarea neautorizată a conținutului de tip deepfake cu până la 5 ani de închisoare, cadrul legal considerat mult mai eficient în instanță decât o marcă sonoră.
