Tranzitul masiv de cereale din Ucraina provoacă noi nemulțumiri la Bruxelles și pune la încercare solidaritatea statelor din regiune. România și Polonia au transmis ferm că nu mai pot și nici nu intenționează să-și sporească capacitățile de transport și depozitare pentru produsele agricole ucrainene, invocând limitele infrastructurii și necesitatea de a-și proteja propriii fermieri. Kievul cere UE să asigure noi rute și finanțare pentru exporturi.
Ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Vysotskyi, a solicitat la Bruxelles creșterea volumului de produse agricole ucrainene transportate prin Europa și un sprijin financiar de 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport maritim.
Potrivit oficialului ucrainean, mai puțin de jumătate dintre exporturile agricole ale țării pot fi transportate în prezent prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale. În cazul în care blocada rutelor maritime din Marea Neagră continuă, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an.
Vysotskyi avertizează că situația afectează inclusiv capacitatea fermierilor ucraineni de a-și finanța următorul sezon agricol. Cerealele și oleaginoasele recoltate rămân nevândute, iar veniturile obținute din acestea sunt necesare pentru lucrările agricole următoare.
România, una dintre principalele rute terestre și fluviale pentru exporturile agricole ucrainene, transmite că nu poate dubla capacitatea actuală de transport.
Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat pentru POLITICO că interesul pentru fermierii români rămâne o prioritate. Potrivit acestuia, volumele mari de cereale provenite din Ucraina, dar și nivelul scăzut al Dunării, pun deja presiune pe porturile românești și complică accesul agricultorilor români la propriile piețe.
Bucureștiul încearcă să fluidizeze transporturile și să dezvolte legăturile feroviare cu Ucraina. Luna trecută, România și Ucraina au semnat un memorandum privind facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Totuși, ministrul român susține că nu există posibilitatea unei creșteri nelimitate a fluxurilor. România nu poate dubla numărul trenurilor și nici capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor.
O poziție similară vine din Polonia, un alt stat important pentru transportul produselor agricole ucrainene spre piețele europene.
Ministerul polonez al Infrastructurii nu are, în prezent, planuri pentru modificarea infrastructurii în vederea creșterii tranzitului produselor agricole din Ucraina, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska.
Situația readuce în prim-plan problema cu care se confruntă statele UE aflate la frontiera cu Ucraina: infrastructura construită pentru propriile fluxuri comerciale trebuie să preia și o parte din exporturile ucrainene, în timp ce agricultorii locali reclamă presiuni suplimentare asupra pieței.
Polonia, Slovacia și Ungaria au impus anterior restricții asupra importurilor de cereale ucrainene, după protestele fermierilor și nemulțumirile privind efectele acestor produse asupra piețelor locale.
Potrivit ministrului ucrainean al Agriculturii, problemele de export nu se limitează la recolta actuală. Dacă fermierii nu reușesc să-și vândă producția, aceștia riscă să rămână fără resurse pentru însămânțările de iarnă.
Vysotskyi estimează că, dacă situația se menține până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%.
Consecințele ar putea depăși însă piața ucraineană. Datele citate de POLITICO, inclusiv un raport al Council on Foreign Relations, indică riscuri pentru piața mondială a cerealelor în cazul reducerii exporturilor din Rusia și Ucraina.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a recunoscut necesitatea unei reacții europene pentru protejarea securității alimentare globale, fără să anunțe însă măsuri concrete în acest sens.
În paralel, Germania susține dezvoltarea unor rute alternative pentru exporturile ucrainene, inclusiv prin porturi din Olanda și Germania.
