Premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul propus de acesta a primit miercuri 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, în condițiile în care pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi.
Siegfried Mureșan este al doilea premier propus de președintele Nicușor Dan care nu reușește să obțină votul de încredere al legislativului.
În aceste condiții, intră în discuție prevederile constituționale privind dizolvarea Parlamentului. După respingerea a două solicitări de învestitură, șeful statului poate, în condițiile prevăzute de Constituție și după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, să dizolve legislativul, ceea ce ar deschide calea către alegeri anticipate.
Siegfried Mureșan venise în fața Parlamentului cu o echipă formată din 16 miniștri, inclusiv pentru ministere ale căror atribuții urmau să fie reconfigurate.
Candidații propuși pentru funcțiile de miniștri au fost audiați luni și marți în comisiile parlamentare de specialitate. Bilanțul audierilor a fost împărțit: opt candidați au primit avize favorabile, iar ceilalți opt avize negative. Aceste avize au însă caracter consultativ și nu stabilesc rezultatul votului de învestitură din plen.
Încă înainte de vot devenise clar că Mureșan nu beneficiază de susținerea mai multor grupuri parlamentare importante. PSD decisese să nu voteze Cabinetul propus, iar AUR anunțase, de asemenea, că nu îl va susține.
Potrivit informațiilor prezentate înaintea votului, nici grupul PACE și parlamentarii neafiliați nu intenționau să susțină Executivul Mureșan. Grupul deputaților reprezentând minoritățile naționale nu a avut un consemn de vot.
Mureșan se baza în primul rând pe parlamentarii PNL, USR și UDMR, cele trei formațiuni având împreună 170 de mandate. În zilele premergătoare votului, premierul desemnat purtase negocieri și cu reprezentanții minorităților naționale, parlamentari neafiliați și grupuri mai mici, declarând că încearcă să ajungă la pragul necesar pentru învestire.
În cele din urmă, calculele nu s-au confirmat în plen: numai 182 de parlamentari au votat pentru programul de guvernare și lista miniștrilor, cu 51 mai puțini decât pragul necesar de 233.
România rămâne astfel de peste patru luni fără un Guvern cu drepturi depline. Criza politică a început în luna mai, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR.
Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat candidat la funcția de premier pe eurodeputatul Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul înainte ca echipa sa guvernamentală să ajungă la votul Parlamentului.
A urmat desemnarea liberalului Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a ajuns în legislativ, dar nu a obținut numărul necesar de voturi pentru învestire.
