Rusia este considerată principala amenințare externă la adresa democrației europene, fiind urmată de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Concluzia apare într-un raport aprobat de Parlamentul European, care cere măsuri mai dure împotriva ingerințelor străine, atacurilor hibride și dezinformării și propune crearea unei structuri europene specializate în protejarea proceselor democratice.
Raportul a fost adoptat cu votul a 420 de eurodeputați, în timp ce 220 s-au pronunțat împotrivă. Documentul cuprinde concluziile Comisiei parlamentare speciale pentru Scutul european pentru democrație, creată pentru a examina intensificarea activităților ostile îndreptate împotriva Uniunii Europene.
Eurodeputații consideră că actualul răspuns al UE este fragmentat și că statele membre nu pot combate individual amenințările externe tot mai complexe.
Documentul denunță atacurile hibride atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene, printre care atacuri cibernetice, sabotaje, incendieri, acțiuni de spionaj și bruiaj. Parlamentul European solicită noi sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care facilitează campaniile de dezinformare sau contribuie la eludarea restricțiilor deja impuse.
Totodată, eurodeputații condamnă „lista neagră” a Moscovei, care vizează oficiali, jurnaliști și membri ai Parlamentului European, calificând-o drept un instrument de război hibrid.
Una dintre principalele propuneri este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică. Acesta ar urma să funcționeze ca organism independent specializat în combaterea ingerințelor străine și a dezinformării și să reunească instrumentele și structurile europene existente în domeniu.
Centrul ar urma să dispună de personal propriu, atribuții și buget clar definite, iar participarea statelor membre ar trebui să fie obligatorie. Activitatea structurii ar urma să fie supusă și controlului parlamentar.
Raportul propune, de asemenea, ca procesele electorale să fie clasificate drept infrastructură critică. Eurodeputații solicită reguli mai stricte de transparență pentru donațiile politice efectuate în criptomonede, măsuri împotriva deepfake-urilor și publicității frauduloase, precum și o protecție mai mare pentru femeile candidate.
Printre recomandări se numără și asigurarea unei finanțări pe termen lung pentru presa liberă și jurnalismul de investigație, precum și instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii” pe 24 februarie, data la care a început invazia rusă la scară largă în Ucraina.
Eurodeputații cer și aplicarea riguroasă a legislației europene privind serviciile digitale și inteligența artificială, precum și o implicare mai mare a platformelor online în combaterea ingerințelor electorale realizate prin intermediul boților.
Măsurile propuse nu se limitează la statele membre ale Uniunii Europene. Parlamentul European solicită sprijin pe termen lung și pentru țările candidate, inclusiv Republica Moldova, precum și pentru vecinii UE expuși campaniilor de dezinformare și atacurilor hibride.
