Salarii de funcție de 35.000–47.000 de lei pe lună, dar venituri care ajung și la peste 1,4 milioane de lei pe an. O investigație TV8 arată cum sporurile pentru intensitatea muncii, primele trimestriale, recompensele din profit și bonusurile de sărbători ridică substanțial remunerațiile unor directori și angajați ai întreprinderilor de stat.
Datele vizează conducerea și angajații Aeroportului Internațional Chișinău, Energocom, Moldtelecom și Nodului Hidroenergetic Costești.
În 2025, directorul Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială, a declarat venituri salariale de peste 1,4 milioane de lei. Salariul său brut este de 41.958 de lei pe lună, însă la acesta se adaugă un spor pentru complexitatea și intensitatea muncii, care a crescut de la 50% până la 100% din salariul de funcție. Din 2024 până în prezent, valoarea cumulată a acestui spor ar fi depășit 900.000 de lei.
Spoială a beneficiat în 2025 și de patru prime trimestriale, în valoare totală de aproximativ 168.000 de lei, precum și de o recompensă anuală echivalentă cu cinci salarii nete, circa 170.000 de lei. Au existat și prime acordate cu ocazia sărbătorilor. Contractul său prevede și o compensație de șase salarii medii în cazul în care APP îl demite înainte de expirarea mandatului.
Directorul explică nivelul remunerației prin extinderea activităților Aeroportului, inclusiv în domeniul comerțului, alimentației publice și alimentării aeronavelor cu combustibil. Printre indicatorii de performanță luați în calcul se numără creșterea veniturilor din vânzări, a numărului de zboruri și a fluxului de pasageri. Potrivit investigației, traficul Aeroportului a crescut de la 2,8 milioane de pasageri în 2023 la circa șase milioane în 2025.
Aeroportul a încheiat anul trecut cu un profit net de aproximativ 700 de milioane de lei, dintre care circa 100 de milioane au ajuns la bugetul public.
La Energocom, directorul Eugeniu Buzatu a declarat pentru 2025 venituri de aproximativ 1,2 milioane de lei. Salariul său de funcție este de 47.000 de lei lunar, însă sporul pentru complexitatea muncii a crescut de la 50% la 90%. Buzatu afirmă că a solicitat majorarea din cauza volumului de muncă și a responsabilităților companiei în achiziția și comercializarea gazelor naturale și energiei electrice.
Directorul a beneficiat și de patru prime trimestriale, precum și de o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. La Energocom sunt acordate și premii cu ocazia unor sărbători, inclusiv de Paști, Ziua Independenței, Ziua Energeticianului și sărbătorile de iarnă.
Investigația arată că veniturile mari nu se limitează la conducerea companiei. Opt angajați ai Energocom ar fi încasat în 2025 câte aproximativ un milion de lei. Este vorba inclusiv despre șefi de direcții și specialiști în tranzacționarea gazelor, managementul riscurilor și domeniul juridic.
Energocom a înregistrat în 2025 un profit de peste 430 de milioane de lei și a virat statului dividende de 198 de milioane de lei.
Directorul interimar al Moldtelecom, Viorel Motorniuc, a declarat, la rândul său, venituri de peste 1,1 milioane de lei pentru anul trecut. Acesta are un salariu brut de 45.000 de lei, la care se adaugă un spor de 55% pentru intensitatea muncii și altul de 20% pentru calificare.
Motorniuc poate beneficia și de patru prime trimestriale, dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță. În ultimii doi ani, acesta a primit peste 348.000 de lei sub formă de recompense anuale din profitul companiei.
La acestea se adaugă premiile de sărbători. În 2024, de exemplu, directorul a primit 72.800 de lei cu ocazia Zilei Independenței, echivalentul a două salarii de funcție de la acea vreme. În 2025, bonusul acordat cu aceeași ocazie a fost de 45.000 de lei.
Moldtelecom a obținut anul trecut un profit net de peste 137 de milioane de lei și a virat aproape 80 de milioane de lei la bugetul de stat.
Investigația mai arată că Motorniuc conduce interimar compania de aproape trei ani. APP a organizat un concurs pentru funcția de director, însă acesta a fost suspendat, iar ulterior anulat după retragerea celor doi candidați.
La Nodul Hidroenergetic Costești, situația este diferită: unii angajați ar ajunge să câștige mai mult decât directorul întreprinderii. Din cei 27 de salariați, nouă ar încasa lunar peste 50.000 de lei net, iar doi – peste 80.000 de lei.
Directorul Igor Cibotaru a obținut în 2025 venituri de peste 865.000 de lei, deși salariul său de funcție este de aproximativ 35.000 de lei. Veniturile sunt completate de patru prime trimestriale, recompense din profit, spor pentru vechime, un spor compensator de 30% pentru activitatea într-o zonă cu posibile calamități naturale și, din noiembrie 2025, un spor de 25% pentru intensitatea muncii.
Inginerul-șef și contabila întreprinderii ar încasa însă peste 80.000 de lei lunar. Mai mulți angajați beneficiază și de sporuri de 50% pentru activități suplimentare sau muncă peste normă.
Cheltuielile pentru prime au crescut considerabil. Dacă în 2023 din Fondul de Consum al întreprinderii au fost cheltuiți mai puțin de 500.000 de lei pentru premii, în 2026 suma ar fi ajuns deja la aproape două milioane de lei.
În atenția investigației a ajuns și directorul financiar al întreprinderii, Serghei Mardari. Acesta are un salariu de funcție de 41.400 de lei, însă ar încasa aproape lunar și un „premiu stimulator” de peste 40.000 de lei.
Din aprilie 2025 până în iulie 2026, Mardari a beneficiat și de nouă prime unice și trimestriale, în valoare totală de peste 172.000 de lei.
Mardari a fost angajat în urma unui concurs organizat de întreprindere, în timp ce era judecat într-un dosar privind presupusa delapidare a întreprinderii de stat „Giuvaier”. Prima instanță l-a achitat, iar dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Chișinău. El susține că nu a avut nicio interdicție legală de a ocupa funcții și respinge suspiciunile privind concursul.
Pe fondul controverselor legate de remunerarea din întreprinderile de stat și agențiile publice, Guvernul a analizat situația din 125 de instituții. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, problemele identificate sunt concentrate în câteva instituții.
Executivul pregătește modificări prin care sporurile să fie reduse, iar sistemul de remunerare să devină mai transparent. Una dintre propuneri prevede ca salariul de bază să reprezinte cel puțin 70% din remunerația totală. Totodată, sporurile de performanță ar urma să fie revizuite, iar fondul destinat premiilorm redus de la 5% la 2%.
Guvernul mai promite controale țintite ale Inspecției Financiare și criterii mai stricte pentru numirea membrilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat.
Expertul economic Dumitru Vicol consideră că managerii companiilor strategice trebuie remunerați competitiv, însă sistemul ar trebui simplificat și făcut mai transparent. În opinia sa, o formulă mai clară ar presupune un salariu bine definit și un bonus legat direct de indicatorii de performanță, în locul numeroaselor sporuri și premii acordate pe parcursul anului.
