Islanda pare să închidă din nou ușa negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. După o numărătoare extrem de strânsă, tabăra „Nu” s-a desprins în avantaj, iar rezultatele disponibile indică respingerea reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul.
După numărarea a aproximativ 85% din voturi, 91.965 de alegători s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor, iar 85.524 au votat pentru. Raportul este de aproximativ 51,8% la 48,2%, cu un avantaj de peste 6.400 de voturi pentru tabăra „Nu”.
Numărătoarea a fost extrem de strânsă. Susținătorii reluării negocierilor au condus în primele ore și au ajuns la un moment dat la 51,2%. Raportul de forțe s-a schimbat însă odată cu sosirea voturilor din zonele rurale, iar în jurul orei locale 03:00 tabăra „Nu” a trecut în față, transmite Mediafax.
Rezultatele au scos în evidență și o diferență pronunțată între Reykjavík și restul țării. În Reykjavík Nord, 57,5% dintre alegători au susținut reluarea negocierilor, iar în Reykjavík Sud procentul a fost de aproximativ 54,5%.
În afara capitalei, balanța s-a înclinat în direcția opusă. În circumscripția Sud, tabăra „Nu” depășea 60%, iar în Nord-Est ajungea la 59%. În Sud-Vest, una dintre zonele importante prin numărul de alegători, scorul era de 51,5% la 48,5% în favoarea celor care se opun reluării negocierilor.
Televiziunea publică RÚV apreciază că ar fi nevoie de o schimbare majoră în voturile rămase pentru răsturnarea rezultatului și notează că „totul indică” respingerea reluării negocierilor cu Uniunea Europeană.
Scrutinul nu a vizat aderarea propriu-zisă a Islandei la UE. Alegătorii au fost chemați să decidă dacă țara trebuie să reia negocierile cu Bruxelles-ul. În cazul victoriei taberei „Da”, discuțiile ar fi putut fi relansate până la sfârșitul anului 2026 și ar fi durat, potrivit estimărilor guvernamentale, între 18 și 24 de luni.
Un eventual acord ar fi trebuit ulterior supus unui al doilea referendum, de această dată privind aderarea efectivă la Uniunea Europeană.
Islanda și-a depus cererea de aderare în 2009, în urma crizei financiare, iar negocierile au început în 2010. Procesul a fost suspendat în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic, iar în 2015 autoritățile islandeze au declarat negocierile încheiate.
Una dintre principalele mize ale campaniei a fost controlul asupra pescuitului, sector strategic pentru economia țării. Oponenții aderării au avertizat că apropierea de UE ar putea limita controlul Islandei asupra resurselor maritime și autonomia în domeniul agriculturii.
Tabăra proeuropeană, susținută inclusiv de premierul Kristrún Frostadóttir, a pus accentul pe posibilele beneficii economice și pe o mai mare stabilitate într-un context geopolitic incert.
Dacă rezultatul se menține după numărarea tuturor voturilor, perspectiva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană va fi din nou blocată.
