La Chișinău, politica a intrat definitiv în faza de experiment la nivel național. Când premierul desemnat Vasile Tofan a vorbit pentru prima dată despre necesitatea unui „Milei de Moldova”, mulți au crezut că e doar o vorbă aruncată în spațiul public, o metaforă adusă de peste ocean pentru a mai zgândări apatia unui electorat obosit. Se înșelau. Tofan vorbea la propriu, iar piesele de pe tablă au început deja să se miște cu o viteză amețitoare.
Luni, 25 august, Președinta Maia Sandu i-a acordat prin decret cetățenia Republicii Moldova lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Florin Cîțu și deputat USR în Parlamentul de la București. Iar la scurt timp după semnarea actului, a venit și confirmarea de la Guvern: Năsui lasă fotoliul de parlamentar de la București pentru a prelua Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării la Chișinău.
Un apostol al pieței libere la cârma economiei moldovenești
Relația de dragoste ideologică dintre premierul Vasile Tofan și viitorul ministru al Economiei nu e un secret pentru nimeni. Ambii privesc spre Buenos Aires cu fascinația unor școlari în fața unui miracol economic. Năsui nu s-a sfiit niciodată să declare public că lecțiile președintelui libertarian al Argentinei, Javier Milei, reprezintă rețeta salvatoare pentru statele captive în birocrație.
Pe pagina sa de Facebook, Năsui a anunțat deja că a găsit în viziunea lui Vasile Tofan exact aceleași principii liberale care „au scos din sărăcie mai mulți oameni decât orice alte politici din lume”. Proiectul propus de Năsui sună ambițios și aproape utopic: transformarea Republicii Moldova în „cea mai primitoare țară pentru antreprenori” și ducerea la capăt a valului de liberalizări și privatizări deschis imediat după căderea comunismului.
CV-ul lui Năsui arată, într-adevăr, impecabil. Studii de finanțe la Universitatea Paris-Dauphine și un masterat la prestigioasa Universitate Bocconi din Italia, experiență în consultanță financiară și sectorul bancar, consilier al ministrului Finanțelor în Cabinetul Cioloș și promotor al legilor de debirocratizare.
Numai că una este să predai teoria pieței libere de la amvonul unei platforme precum Open Budget sau să aplici idei libertariene într-o economie funcțională, și alta e să aterizezi direct în mecanismul leșinat al administrației guvernamentale de la noi.
Republica Moldova are o economie mică, puternic dependentă de resurse externe, afectată de șocurile din regiune și obișnuită cu o birocrație complicată. Privatizările și derelementările radicale pe care le evocă Năsui sună frumos în discursurile despre libertate economică, însă în realitatea dură de pe malul Bâcului ele pot genera rapid efecte secundare greu de gestionat.
Mandatul de ministru al Economiei deținut de Năsui la București între 2020 și 2021 a fost unul scurt și marcat de scandaluri politice. La Chișinău, marja de manevră va fi și mai îngustă, iar răbdarea societății – mult mai redusă.
Rețeta „drujbei” aplicată la Chișinău?
Scepticismul rezonabil vine din caracterul impulsiv al reformelor importate din afara contextului local. Atunci când Vasile Tofan a aruncat în spațiul public ideea unui „Milei de Moldova”, reacțiile critice nu au întârziat să apară. În Argentina, terapia de șoc a lui Milei a însemnat tăieri drastice cu „drujba” bugetară, desființări de ministere și o privatizare agresivă, măsuri care au adus aplauze pe piețele financiare, dar și tensiuni sociale masive.
Aducerea unui deputat român, membru al USR, pentru a aplica această viziune radicală arată cât de dispus este noul executiv să riște totul pe o singură carte.
Rămâne de văzut dacă Năsui și Tofan vor reuși să transforme Republica Moldova într-un paradis al antreprenorilor sau dacă entuziasmul libertarian se va lovi de zidul rece al realităților administrative. Deocamdată, un lucru e sigur: Chișinăul va deveni terenul de testare al unui experiment economic fără precedent, iar nota de plată, oricare va fi ea, nu va fi achitată de la București sau Buenos Aires, ci direct din buzunarele contribuabililor moldoveni.
