Amalgamarea voluntară a localităților din Republica Moldova a ajuns într-un punct în care promisiunea unei administrații mai eficiente se lovește de nemulțumirea unei părți importante a autorităților locale.
Parlamentul de la Chișinău a prelungit până la 31 august 2026 termenul pentru finalizarea procedurilor de amalgamare voluntară deja începute. După această dată, noi procese de amalgamare a localităților nu vor mai putea fi inițiate până la primul tur al alegerilor locale locale din 2027.
Explicația autorităților este că amalgamarea voluntară trebuie separată de reforma administrativ-teritorială, pregătită acum de Guvern. Potrivit reprezentanților majorității parlamentare, cele două procese desfășurate în paralel ar putea crea incertitudine pentru administrațiile locale și ar complica organizarea alegerilor din 2027.
Modificarea a fost propusă de deputata PAS Ersilia Qatrawi, care a spus că extinderea termenului a fost solicitată de primării pentru a le permite să finalizeze procedurile începute.
Până la decizia Parlamentului, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a contestat modul în care a fost promovat procesul de amalgamare voluntară, susținând că primăriile au fost puse sub presiunea unor termene neclare și fără suficiente consultări cu comunitățile.
De ce promovează Guvernul amalgamarea
Argumentul principal al autorităților centrale este capacitatea redusă a multor primării mici de a administra servicii publice și proiecte de dezvoltare.
Republica Moldova are sute de localități cu populație redusă, unde administrațiile locale dispun de bugete mici și de puțini angajați. În aceste condiții, multe primării întâmpină dificultăți în elaborarea proiectelor, atragerea investițiilor sau accesarea fondurilor externe.
Guvernul susține că localitățile unite vor avea administrații mai puternice, mai mulți specialiști și resurse mai mari pentru dezvoltare.
Autoritățile invocă experiența unor state europene care au redus numărul unităților administrative pentru a crește eficiența serviciilor publice.
De ce CALM contestă procesul
CALM nu respinge ideea unei reforme administrative, însă critică modul în care aceasta este realizată.
Organizația aleșilor locali susține că primarii au fost presați să ia decizii într-un timp scurt, fără consultări suficiente cu cetățenii și fără o imagine clară asupra reformei administrativ-teritoriale care urmează.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că termenul de 31 iulie anunțat anterior de autorități nu avea o bază legală suficient de clară și că administrațiile locale au fost puse într-o situație dificilă.
În opinia sa, o reformă de asemenea amploare trebuie să pornească de la reguli clare, consultări publice și respectarea autonomiei locale.
CALM a criticat și faptul că prevederile privind suspendarea amalgamării au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege care viza etica profesională și managementul resurselor umane în administrația publică. Reprezentanții organizației consideră că o modificare atât de importantă trebuia discutată într-un proiect separat.
Argumentele celor care susțin amalgamarea
Susținătorii reformei spun că actuala structură administrativă este prea fragmentată și că multe localități nu mai pot face față singure cerințelor actuale.
O primărie mai mare ar putea avea specialiști pentru domenii unde astăzi lipsesc resursele: achiziții publice, proiecte europene, urbanism sau dezvoltare locală.
Unirea bugetelor și a capacităților administrative ar putea permite realizarea unor proiecte pe care localitățile mici nu le pot realiza individual.
Autoritățile mai argumentează că administrațiile consolidate ar putea negocia mai eficient cu instituțiile centrale și cu partenerii externi.
Problemele semnalate de critici
O parte dintre primari și reprezentanți notorii ai comunităților locale se tem că localitățile mici își vor pierde influența după unirea cu centre administrative mai mari.
Există riscul ca problemele satelor mai mici să fie mai puțin vizibile pentru noua administrație.
Un alt argument este legat de identitatea locală. Pentru multe comunități, primăria reprezintă mai mult decât o instituție administrativă: este un element al vieții locale și al reprezentării directe.
Criticii mai avertizează că un proces grăbit artificial poate genera conflicte între localități și poate reduce susținerea publică pentru reformă.
O altă problemă este lipsa unei imagini finale asupra noii organizări administrativ-teritoriale. Dacă harta administrativă a țării va fi modificată în 2027, unele comunități se întreabă dacă deciziile luate acum vor rămâne valabile.
Amalgamarea, între promisiunea unei administrații mai eficiente și temerile comunităților locale
Amalgamarea voluntară pornește de la o problemă reală: multe administrații locale au resurse limitate și dificultăți în furnizarea serviciilor.
Disputa publică este legată de procedură și de ritmul schimbării.
Guvernul consideră că reforma trebuie începută pentru a consolida administrația locală. CALM susține că înainte de orice reorganizare trebuie stabilite regulile, discutate variantele și obținut acordul voluntar al comunităților.
Amalgamarea voluntară intră acum într-o perioadă de așteptare. Până la reforma administrativ-teritorială anunțată pentru 2027, autoritățile vor trebui să răspundă la întrebarea esențială: cum poate fi redusă fragmentarea administrativă fără a diminua rolul comunităților locale?
