Pe 11 iulie, președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat la funcția de prim-ministru, la propunerea Partidului Acțiune și Solidaritate. La opt zile de la demisia neașteptată a lui Alexandru Munteanu.
Consultările de la Președinție ori, mai bine spus, simularea consultărilor s-a desfășurat cu o singură fracțiune parlamentară, cea a partidului de guvernământ. Celelalte formațiuni au refuzat să participe.
Ce spune legea și cum a funcționat procedura
Constituția prevede că președintele desemnează candidatul la funcția de premier după consultarea fracțiunilor parlamentare. Candidatul are apoi 15 zile pentru a prezenta programul de guvernare și lista cabinetului și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. Guvernul începe să funcționeze doar după obținerea acestui vot.
Consultările din 11-12 iulie s-au redus la discuția dintre Președinție și PAS. Partidul are 55 din cele 101 mandate parlamentare, obținute la alegerile din septembrie 2025, suficient pentru a aproba singur noul guvern.
Cine este Vasile Tofan?
Vasile Tofan are 44 de ani. A studiat management public la Universitatea Erasmus din Rotterdam, apoi a urmat un MBA la Harvard Business School. Cea mai mare parte a carierei sale s-a desfășurat în afara Republicii Moldova, în consultanță, investiții și antreprenoriat.
A lucrat în consultanță strategică și management corporativ, iar în timpul studiilor la Harvard a fondat o companie din domeniul sănătății digitale, care a ajuns la peste 20 de milioane de utilizatori și a fost cumpărată ulterior de un grup american din domeniul medical.
Din 2011 până în 2026 a lucrat la Horizon Capital, un fond de investiții activ în Ucraina și Republica Moldova. A coordonat investiții în companii din sectoare precum banking, vinificație și tehnologie, inclusiv în MAIB și Purcari.
În Republica Moldova a fost implicat în proiecte legate de antreprenoriat și integrarea europeană. Este cofondator al mișcării „Europa 2028” și membru în mai multe structuri ale mediului de afaceri și din presă (Media Alternativa care deține TV8 și 1TV).
Numele său a fost discutat și în 2025 pentru funcția de premier. Atunci a refuzat propunerea PAS, explicând că avea nevoie de timp pentru a-și încheia angajamentele profesionale. După demisia lui Alexandru Munteanu, formațiunea a revenit la candidatura sa.
Guvernul pe care îl preia
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, după opt luni de mandat, în contextul scandalului de la MoldATSA.
Prima componentă a scandalului a pornit de la o investigație a Ziarului de Gardă publicată pe 18 iunie. Ancheta arăta că fostul director al instituției, Dumitru Vangheli, inclusese în CV informații false despre o licență de pilot obținută în Canada și despre o experiență profesională la Air Canada.
A doua situație viza salariul Anastasiei Taburceanu, rudă a președintei Maia Sandu și angajată a aceleiași instituții. Potrivit investigațiilor publice, aceasta primea peste 120.000 de lei lunar. Taburceanu a demisionat și a anunțat că va restitui bonusurile primite.
Pe 1 iulie, Maia Sandu a anunțat o „curățenie generală”: verificarea numirilor în funcții-cheie, introducerea avizelor SIS și CNA pentru acestea și reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat.
Președinta a respins varianta potrivit căreia Munteanu ar fi plecat pentru că nu a fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit explicațiilor oferite public de Maia Sandu, premierul demisionar ar fi avut libertate de acțiune, iar una dintre nemulțumirile sale ținea de relația tensionată cu ministrul Educației, Dan Perciun, pe tema reformei fiscal-bugetare.
Cu 244 de zile de activitate, guvernul Munteanu intră în categoria celor mai scurte mandate guvernamentale din istoria Republicii Moldova.
Primul test pentru noul guvern
Desemnarea lui Tofan a venit la zece zile după anunțul privind „curățenia generală”. Primele numiri din noul cabinet vor fi comparate cu această promisiune.
Componența Guvernului va arăta dacă noile criterii de verificare anunțate de Președinție schimbă modul de selectare a oamenilor pentru funcțiile-cheie.
Boicotul opoziției a devenit, la rândul său, parte a disputei politice. Vasile Costiuc a declarat că desemnarea lui Tofan reprezintă o victorie pentru fostul premier Dorin Recean și a acuzat-o pe Maia Sandu că a cedat presiunilor. Igor Dodon a spus că viitorul premier va trebui să aleagă între interesul public și interesul partidului de guvernământ.
Declarațiile vin din partea unor adversari politici ai PAS. Elementul nou este că disputa s-a mutat de la persoana candidatului la însăși procedura prin care este format Guvernul.
De la „Milei al Moldovei” la continuitate
Tofan și-a făcut publică viziunea economică înainte de desemnare. Pe 4 iulie, la o zi după demisia lui Munteanu, a publicat 12 propuneri pentru Moldova: reformă fiscală, modificarea Codului muncii, echitate salarială în sectorul public, moratoriu pe controale și schimbări în domeniul serviciilor publice.
În același mesaj a spus că țara are nevoie de „un Milei de Moldova”, referindu-se la reformele promovate de președintele Argentinei Javier Milei.
Fostul premier Ion Sturza a criticat comparația, afirmând că Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba”. Tofan a răspuns că poziția sa a fost interpretată exagerat și că se referea la un lider pregătit să ia decizii dificile, precum reforma sistemului de pensii sau introducerea Pilonului II.
După desemnare, mesajul lui Tofan a devenit mai prudent. Întrebat despre reducerea numărului de ministere sau schimbarea echipei guvernamentale, premierul desemnat a spus că nu ia decizii pripite și că preferă să cunoască oamenii înainte de a face schimbări.
A vorbit și despre reforma administrativ-teritorială pe care o promova anterior, „Formula Baltică”, cu 40 de municipalități, inclusiv patru în stânga Nistrului, dar a exclus o reorganizare radicală și a folosit termenul „continuitate”.
Diferența dintre discursul de dinaintea desemnării și pozițiile exprimate după intrarea în cursa pentru funcția de premier va fi una dintre primele teme politice asociate mandatului său.
Urmează votul din Parlament
Dacă va obține votul Parlamentului, Tofan spune că una dintre prioritățile mandatului va fi avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Obiectivul pe care și l-a asumat este semnarea Tratatului de aderare până în 2028. În acest context, el consideră că președinția irlandeză a Consiliului UE din a doua jumătate a anului 2026 poate crea un cadru favorabil pentru acest proces.
În următoarele săptămâni vor deveni vizibile câteva lucruri concrete: echipa cu care va veni Tofan, aplicarea procedurilor de verificare pentru funcțiile-cheie, forma finală a reformelor economice și capacitatea opoziției de a transforma criticile într-o confruntare politică mai amplă.
