Vineri dimineață, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia printr-o postare pe Facebook, punând capăt unui mandat de opt luni în fruntea Guvernului. Nu a invocat motive concrete. A scris doar că nu își mai poate exercita funcția „în acord cu principiile și convingerile” sale.
Demisia premierului atrage, potrivit Constituției, demisia întregului cabinet. Astfel, Republica Moldova a rămas fără un guvern cu puteri depline după 244 de zile de la învestire. Munteanu este al treilea premier consecutiv, votat de PAS, care pleacă prin demisie, după Natalia Gavrilița și Dorin Recean.
Până la învestirea unui nou executiv, Alexandru Munteanu va asigura interimatul. Președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare începând de luni, 6 iulie, pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
Reacția Maiei Sandu și interpretările analiștilor
Maia Sandu a respins ipoteza potrivit căreia premierul ar fi fost împiedicat să combată abuzurile din instituțiile statului. Șefa statului a calificat această versiune drept falsă și a afirmat că Munteanu a beneficiat de libertate deplină în exercitarea mandatului. Ea a menționat însă că singura divergență discutată între cei doi a vizat relația premierului cu ministrul Educației, Dan Perciun. Totodată, președinta a spus că și-ar fi dorit o implicare mai activă a premierului în asumarea deciziilor dificile și în explicarea reformelor în spațiul public.
Interpretările oferite de analiști diferă însă de versiunea prezentată de Președinție. Ion Tăbârță consideră că demisia reflectă o divergență de fond privind direcția reformelor: Munteanu avea propria viziune asupra modului în care acestea trebuiau implementate, în timp ce conducerea PAS ar fi avut alte priorități, iar tensiunile acumulate au devenit imposibil de depășit.
Nicolae Negru leagă situația de scandalul MoldATSA. În opinia sa, reacția autorităților în acest dosar nu a convins opinia publică, iar premierul poartă o parte din responsabilitate pentru modul în care a funcționat supravegherea aceste întreprinderi de stat.
Mihai Isac și Igor Boțan formulează evaluări mai critice. Isac apreciază că încercarea lui Munteanu de a accelera măsurile anticorupție l-a adus în conflict cu interese din interiorul sistemului. El susține că, de peste trei decenii, inițiativele anticorupție cu impact real au întâmpinat rezistență din partea grupurilor afectate. În aceeași analiză, Isac afirmă că în interiorul PAS și al cercurilor apropiate Președinției există o competiție pentru influență, iar această situație oferă argumente adversarilor integrării europene.
Igor Boțan, invitat permanent la „Dincolo de Știri”, podcastul de analiză politică al Europei Libere Moldova, consideră că PAS încearcă să recupereze încrederea publică prin schimbarea premierului. În opinia sa, „curățenia generală” anunțată de Maia Sandu a început chiar cu șeful Guvernului.
Un editorial publicat de *Cotidianul* propune o altă interpretare: scandalul MoldATSA ar fi fost doar factorul declanșator, în timp ce problema de fond a constat în diferența dintre competența tehnică a lui Munteanu și autoritatea politică pe care nu a reușit să și-o consolideze.
Dosarul MoldATSA
Scandalul a început pe 18 iunie, când *Ziarul de Gardă* a publicat o investigație privind fostul director al MoldATSA, Dumitru Vangheli. Potrivit investigației, mai multe informații din CV-ul acestuia, inclusiv referitoare la o licență de pilot obținută în Canada și experiența la Air Canada, nu au putut fi confirmate. Vangheli a fost demis pe 22 iunie 2026.
Câteva zile mai târziu au apărut noi dezvăluiri. O investigație realizată de RISE Moldova a arătat că Anastasia Taburceanu, verișoara Maiei Sandu și purtătoare de cuvânt a MoldATSA, încasa peste 120.000 de lei lunar din această funcție, la care se adăugau aproximativ 4.000 de euro pe lună dintr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat în cadrul Guvernului.
Taburceanu și-a anunțat demisia pe 23 iunie și a declarat că va restitui sumele încasate. În același context, deputatul PAS, Radu Marian, a renunțat la conducerea Comisiei economie, buget și finanțe din parlament, iar pe 1 iulie Maia Sandu a anunțat declanșarea unei „curățenii generale” în instituțiile statului.
Cazul a afectat unul dintre principalele mesaje politice ale PAS: promisiunea de a reforma administrația publică și de a elimina practicile de favoritism și lipsă de transparență.
Reacțiile partidelor
Igor Grosu i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu pentru activitate și a declarat că majoritatea parlamentară își va continua agenda de reforme, inclusiv proiectele privind salarizarea și integrarea europeană.
Opoziția a interpretat însă demisia ca pe un semn al slăbirii guvernării.
Ion Ceban a cerut demisia întregului executiv și organizarea alegerilor anticipate. Igor Dodon a descris plecarea lui Munteanu drept începutul unui efect de domino. Renato Usatîi a susținut că schimbarea premierului nu rezolvă problemele unei majorități parlamentare care, în opinia sa, și-a epuizat credibilitatea.
Ion Chicu a apreciat gestul drept o încercare de a evita compromiterea personală, în timp ce Diana Caraman a afirmat că demisia nu schimbă responsabilitatea politică a PAS și a președintei Maia Sandu pentru problemele guvernării.
Parada consecințelor politice
Prima consecință este una de imagine. PAS și-a construit o parte importantă a mesajului politic în jurul reformării instituțiilor și al combaterii corupției, iar scandalul MoldATSA a pus sub semnul întrebării această promisiune. Opoziția utilizează deja acest caz ca argument în disputa politică.
Demisia intervine și într-un moment important pentru agenda europeană a Republicii Moldova. Autoritățile urmăresc accelerarea negocierilor de aderare, iar în perioada următoare sunt așteptate noi etape ale procesului de negociere cu Uniunea Europeană.
Analistul Ion Tăbârță consideră că viteza formării unui nou guvern va depinde de capacitatea PAS de a identifica rapid un candidat credibil și de opțiunea dintre o soluție politică și una tehnocrată. Un alt comentator, Nicolae Negru, apreciază că efectele politice pot fi limitate dacă noul executiv este învestit până în toamnă.
Din punct de vedere instituțional, procedurile constituționale permit funcționarea statului în regim de interimat. Constituția nu stabilește un termen pentru desemnarea unui nou premier. Daniel Vodă, fost purtător de cuvânt al Guvernului, afirmă că existența unei majorități parlamentare și continuitatea instituțiilor exclud apariția unui vid de putere. Declarația trebuie însă interpretată și prin prisma poziției sale în fosta echipă guvernamentală.
În același timp, presa și actorii politici apropiați Kremlinului folosesc deja demisia pentru a susține că proiectul european al Republicii Moldova traversează o perioadă de slăbiciune. Din acest motiv, rapiditatea și transparența procesului de desemnare a unui nou executiv vor avea și o dimensiune de comunicare externă.
Cine vine la șefia guvernului
Deocamdată nu există un candidat oficial. În spațiul public circulă numele Victoriei Belous, al lui Marcel Spătari și al unui posibil candidat cu numele Tofan. Totodată, sunt menționați miniștrii Cristina Gherasimov, Mihai Popșoi și Dan Perciun.
Ion Tăbârță consideră că viitorul șef al Guvernului trebuie să propună o viziune economică mai clară, capabilă să transforme integrarea europeană într-un proiect cu beneficii vizibile pentru cetățeni. Nicolae Negru atrage atenția asupra mecanismelor administrative care, în opinia sa, nu au funcționat în cazul MoldATSA, de la Corpul de control al premierului până la Agenția Proprietății Publice și consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat.
Alexandru Munteanu a ajuns la conducerea Guvernului fără experiență politică și fără o bază proprie în interiorul PAS. Pentru o parte dintre analiști, tocmai această poziție i-a limitat capacitatea de a gestiona tensiunile interne și de a transforma autoritatea funcției într-o autoritate politică efectivă.
Ce urmează
Consultările politice încep astăzi. După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor, urmând apoi votul de învestitură.
Până atunci, Guvernul interimar își exercită atribuțiile în limitele prevăzute de lege și nu poate promova proiecte majore de politici publice sau inițiative legislative noi. Ritmul în care va fi format noul executiv va influența atât stabilitatea politică internă, cât și credibilitatea Republicii Moldova în relația cu partenerii europeni.
