Consiliul Superior al Procurorilor critică proiectul noii legi a salarizării în sectorul public, avertizând că acesta ar putea reduce veniturile și accentua diferențele salariale din sistemul procuraturii, cu posibile efecte asupra funcționalității instituției.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) nu susține proiectul noii legi a salarizării în sectorul public, pe care l-a avizat negativ, invocând faptul că acesta nu ține cont de specificul activității din sistemul procuraturii.
Potrivit instituției, documentul prevede reducerea unor coeficienți de salarizare, diminuarea sporurilor și a premiilor anuale, precum și menținerea unor diferențe salariale între procurori și judecători.
Membrii CSP afirmă că, deși reforma salarizării este necesară, proiectul trebuie analizat în funcție de impactul asupra independenței și funcționării sistemului procuraturii. Ei susțin că lipsește o analiză separată a situației din domeniu, inclusiv în ceea ce privește deficitul de personal și funcțiile vacante, precum și o comparație cu statele Uniunii Europene.
Consiliul mai arată că unele prevederi contrazic obiectivele declarate ale reformei. Deși autorii susțin că urmăresc creșterea atractivității funcțiilor publice, proiectul ar reduce sporurile pentru performanță, premiile anuale și anumite compensații pentru angajați.
Totodată, CSP semnalează discrepanțe între funcții cu nivel similar de responsabilitate, inclusiv o diferență de o clasă salarială între adjunctul procurorului general și procurorul-șef al unei procuraturi specializate.
Sunt indicate și diferențe între procurorii din teritoriu și cei din procuraturile de circumscripție, care pot ajunge până la cinci clase salariale, inclusiv în cazul persoanelor cu aceeași vechime și statut.
Potrivit CSP, aplicarea noii formule ar putea duce la o diferență de până la șase clase salariale între remunerația unui procuror din teritoriu și cea a unui judecător, în favoarea magistraților.
În final, Consiliul solicită revizuirea claselor de salarizare pentru procuraturile teritoriale și reexaminarea proiectului, astfel încât acesta să reflecte mai bine realitățile din sistem.
