Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a limita temporar dreptul de veto al viitoarelor state membre, inclusiv al Republicii Moldova, într-un efort de a face extinderea blocului comunitar mai acceptabilă politic și de a evita blocajele interne.
Planul discutat la nivelul Comisiei Europene prevede ca noile state care aderă la UE să nu primească automat, în primii ani după aderare, dreptul de a bloca decizii adoptate în unanimitate, precum cele din politica externă sau fiscalitate, transmite News.ro, cu referire la The Guardian.
Ideea este analizată în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul de extindere până la sfârșitul deceniului, iar experiența conflictelor repetate cu veto-urile Ungariei a alimentat temerile privind blocarea unor decizii strategice ale Uniunii.
Un posibil model ar putea fi aplicat mai întâi Muntenegrului, considerat cel mai avansat stat candidat la aderare. Potrivit surselor europene citate de publicație, o suspendare temporară a dreptului de veto ar putea fi inclusă chiar în tratatul de aderare al acestei țări și ulterior extinsă și pentru alte state candidate.
Oficialii europeni susțin însă că măsura ar putea fi aplicată doar pentru o perioadă limitată, pentru a evita apariția unor „membri de rangul doi” în interiorul Uniunii Europene.
În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a propus liderilor europeni un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar permite Kievului să participe la reuniunile UE și să fie reprezentat în instituțiile europene, însă fără drept de vot.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea, afirmând că locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie „deplin și egal”.
Extinderea Uniunii Europene a redevenit o prioritate strategică după invazia rusă din Ucraina din 2022. Comisia Europeană a declarat anterior că noi state ar putea adera până în 2030, iar printre țările considerate cele mai avansate se numără Muntenegru, Albania și Republica Moldova.
