Ministerul Culturii a anunțat încheierea procesului de evaluare a proiectelor depuse în cadrul primei runde a concursului pentru acordarea subvențiilor din Fondul de subvenționare a mass-mediei. Consiliul de experți a selectat 22 de proiecte care vor beneficia de finanțare, suma totală distribuită în această rundă fiind de 13.536.638 lei, dintr-un buget anual total de 20 de milioane de lei.
Proiectele selectate acoperă teme precum promovarea democrației și a integrării europene, valorificarea culturii naționale și a memoriei istorice, incluziunea socială, alfabetizarea mediatică și combaterea dezinformării, inclusiv în limbile minorităților naționale.
Cifrele care ridică semne de întrebare
Deși scopul declarat al Fondului este susținerea unui sector media profesionist și independent, analiza listei proiectelor aprobate relevă o distribuție inegală a resurselor, care favorizează masiv două televiziuni comerciale cu orientare pro-guvernamentală.
S.R.L. „Independent Trust Media”, cunoscut publicului drept 1TV, a obținut cel mai mare buget din întreaga listă (1.992.102 lei) pentru proiectul intitulat Moldova în Dialog: Seri de Coeziune Socială cu Content Bilingv. La scurtă distanță se situează Î.C.S. „Reforma Art” S.R.L., compania care operează Jurnal TV, cu proiectul Asfalt de Moldova. Chipuri și Temelii, finanțat cu 1.493.080 lei.
Împreună, cele două televiziuni absorb 3.485.182 lei, adică 25,7% din totalul efectiv distribuit în această rundă. Un sfert din banii publici destinați presei independente ajunge astfel la două televiziuni comerciale frecvent asociate cu actuala guvernare.
Cine mai primește finanțare
Celelalte 20 de proiecte selectate împart restul de aproximativ 10 milioane de lei, cu bugete individuale care variază între 186.864 lei și 750.000 lei. Printre beneficiari se numără televiziuni și radiouri regionale, publicații online și organizații media ale societății civile. S.R.L. Studio-L obține 747.932 lei pentru proiectul Satele care țin Moldova vie, Agenția de presă IPN primește 728.416 lei pentru Reforma APL în Dialog, iar A.O. „Media Birlii” (laf.md) — 749.912 lei pentru proiectul Găgăuzia: Adevăr, Memorie și Viitor.
La celălalt capăt al listei se află publicații mai modeste: Ziarul „Unghiul” primește 186.864 lei pentru un proiect despre pericolul consumului de droguri în rândul tinerilor din Ungheni, iar A.O. „Calea Europeană” (drumulrazboiului.md) — 250.000 lei pentru proiectul Drumul Războiului.
O a doua rundă în cursul anului
Din cei 20 de milioane de lei alocați prin legea bugetului de stat, Consiliul de experți a distribuit în această primă rundă 13.536.638 lei. Diferența de aproximativ 6,5 milioane de lei ar putea face obiectul unei noi runde de concurs în cursul anului 2026. Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 94/2025 al ministrului culturii prevede expres că concursul „poate fi desfășurat și de câteva ori în cursul unui an, în funcție de disponibilitatea mijloacelor financiare ale Fondului.” Instituțiile mass-media care nu au aplicat în prima rundă sau ale căror proiecte nu au fost selectate vor putea depune dosare în cadrul următoarei ediții a concursului.
Regulamentul spune una, practica arată alta
Regulamentul privind procedura de desemnare a beneficiarilor de subvenții interzice finanțarea instituțiilor mass-media finanțate de la bugetul public, a celor departamentale sau fondate de partide politice și impune criterii clare de eligibilitate, inclusiv transparență financiară și respectarea Codului deontologic al jurnalistului. Totodată, documentul prevede că plafonul per proiect este stabilit de Consiliul de experți pentru fiecare ediție de concurs.
Cu toate acestea, rezultatele acestei prime runde arată că nu există niciun mecanism eficient care să prevină concentrarea finanțării în mâinile câtorva beneficiari, iar transparența procesului rămâne una formală, în condițiile în care punctajele individuale ale proiectelor nu au fost făcute publice.
Întrebări fără răspuns
Societatea civilă și comunitatea jurnalistică din Republica Moldova ar trebui să solicite Ministerului Culturii clarificări cu privire la câteva aspecte esențiale: Care a fost punctajul obținut de fiecare proiect în parte? Care este plafonul per proiect stabilit pentru această ediție și a fost el respectat? Câte proiecte au fost respinse și din ce motive? Și, nu în ultimul rând, cum se justifică faptul că două televiziuni comerciale, frecvent criticate pentru apropierea față de puterea politică, cumulează un sfert din banii publici destinați susținerii presei independente?
Potrivit Regulamentului, rezultatele concursului pot fi contestate la Ministerul Culturii în termen de 10 zile de la publicarea listei oficiale.
Notă: Datele privind bugetele provin din lista proiectelor aprobate, publicată de Ministerul Culturii, și din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr. 94/2025. Suma totală calculată pe baza celor 22 de proiecte selectate este de 13.536.638 lei.
